Desi nu stiam cum voi face fata la 100 km intr-o zi, sambata trecuta am participat la evenimentul Zboara cu TBB Editia a IIa: Spectacol aviatic. Mi-am dorit sa particip si in anii precedenti dar obstacolele erau mai grele.
Anul acesta, aveam doua probleme mari: nu pedalasem mai mult de 60 km intr-o zi iar bateria de la BionX tine doar aproximativ 80 km. Pana la urma Sebi, unul din organizatori, m-a convins dupa ce mi-a propus sa incarcam BionX-ul cat stam la aerodrom.
Drumul spre aerodrom este foarte frumos, mergand jumatate pe drum judetean, prin paduri si comune mai “ca la tara”. Singurul incident care a avut loc, a fost un biciclist care s-a dezechilibrat in fata mea dupa ce alunecase cu roata fata de pe asfalt din cauza neatentiei.

Ajunsi la aerodromul ?irna, oamenii s-au imprastiat. Unii la terasa de langa pista, altii faceau plaja pe iarba, altii isi cumparasera carduri Aventura Card pentru a se plimba cu avioanele si girocopter-ul.
La un moment dat vine un domn la mine, ardelean care nu si-a pierdut accentul in Bucuresti, si imi spune: “Salut! Am auzit de la Sebi ca ai BionX, am si eu o bicicleta KTM cu BionX. Cum te intelegi cu el?”. Ne-am lungit putin la vorba despre BionX dar pana la urma a plecat, fiind pilotul girocopter-ului iar oamenii il asteptau.

Ceva vreme mai tarziu, Sebi a venit si m-a intrebat daca vreau sa dau o tura cu girocopterul. Eu, fascinat de aparatul de zbor in criza de identitate, am acceptat imediat.

girocopter sirna

Girocopter-ul a aterizat, rotorul s-a oprit iar noi am parcat trikeul langa aparatul de zbor. Sebi si Bogdan m-au ajutat sa urc in giro. Pilotul a urcat si el la bord. A pornit motorul. Girocopter-ul se apropia de capatul pistei aceoperita cu iarba.

Pilotul a inceput a cuplat rotorul care a inceput sa se invarta din ce in ce mai repede. Apoi a accelerat puternic si a dat drumul franelor, la fel ca un airliner. Girocopterul a inceput sa ruleze cu viteza pe pista, dansand parca de bucurie. Eu nu stiam de ce sunt mai speriat, faptul ca giro-ul danseaza pe pista sau faptul ca urmeaza sa fiu in aer pentru prima data intr-un aparat de zbor ultrausor. Girocopterul a decolat iar mie mi s-au inmuiat picioarele si inima a inceput sa-mi bata inima ca la balamuc. Toate simturile mi-au luat-o razna neintelegand ce vor sa fac cu ele. Dupa cateva secunde, organismul meu s-a calmat si am inceput sa ma bucur de faptul ca sunt in aer.
Cand incepusem sa ma relaxez, pilotul scoate telefonul din buzunar ca sa facem un selfie epic. Daca tot a inceput sesiunea foto, am inceput si eu sa fac poze si un filmulet.

Citind comparatiile cu un elicopter si avand acea forma inedita care te face sa te intrebi cum poate zbura, l-am intrebat pe pilot daca poate zbura la punct fix. El mi-a raspuns: “Da, dar pierde altitudine, uite!”. Girocopterul a inceput sa tremure, spatele s-a ridicat iar botul s-a lasat in jos, asemenea unei masini care franeaza brusc si ii intra ABS-ul. Pilotul mi-a spus “Cand airspeed ajunge la 0, o sa simti cum coboara.” Cand acul a ajuns la 0, giro-ul cobora incet-incet spre pamant. Dupa aceea a accelerat din nou iar zborul a revenit la normal.

La scurt timp, pilotul a intors facand o bucla deasupra aerodromului. Cand a intors si giro-ul s-a lasat la 45 de grade, iar mi-au luat-o razna simturile. M-am calmat repede si m-am bucurat de restul zborului.

girocopter intoarcere

Experienta a fost foarte interesanta. Un adevarat asalt asupra simturilor, o senzatie de care nu ai parte prea usor dar care e foarte misto si care creeaza dependenta.

Va recomand sa incercati macar odata aceasta experienta. Strangeti banii de suc sau tigari si dati o tura cu giro-ul pentru senzatii tari!

Leave a Comment